1865
| La iniţiativa prefectului Mihai Pitei al judeţului Rădăuţi se creează fondul şcolar necesar pentru înfiinţarea unei şcoli primare şi a unui gimnaziu de patru clase în Rădăuţi.
|
1870
| Prefectul Orest Reney de Herşani insistă pe lângă Comitetul Fondului Şcolar pentru a construi o şcoală primară şi, pe lângă Guvern, pentru înfiinţarea unui liceu.
|
15 august 1871
| Membrii Consiliului Fondului Şcolar cu sprijinul baronului Felix Pino, preşedintele Bucovinei, obţin decizia imperială de înfiinţare a unui liceu real în Rădăuţi.
|
22 august 1871
| Se emite dispoziţia ministerială de înfiinţare a liceului din Rădăuţi cu limba de predare germană.
Prin decretul imperial din 15 august 1871, se aprobă înfiinţarea unui Gimnaziu Inferior de Stat din Rădăuţi şi cursurile încep prin manifestările sărbătoreşti organizate la 1 noiembrie 1872. Primul director al liceului a fost cărturarul Ernst Rudolf Neubauer, profesor de istorie la Cernăuţi al lui Mihai Eminescu.
|
1878
| Liceul din Rădăuţi se transformă din liceu real în liceu clasic.
|
18 octombrie 1880
| Prin decizia împăratului Francisc Iosif, liceul se întregeşte cu clase din cursul superior, decizie aplicată începând cu data de 1 septembrie 1881, la clasa a V-a.
|
1885
| Primul examen de bacalaureat.
|
1900
| Înfiinţarea Institutului de Ceştere Naţională “Ştefan cel Mare” condus o perioadă de egumenul Mănăstirii Putna – Teofil Pătraş, având ca vicepreşedinte pe Iorgu G. Toma. Institutul se preocupă de strângerea fondurilor necesare pentru ridicarea clădirii internatului. Donaţiile cele mai mari le-a făcut ţăranul Vasile Marcu din Frătăuţii Vechi şi învăţătorul Ifrim Popescu din Vicovul de Jos.
|
1905
| Deschiderea “Internatului de Băieţi Români Ortodocşi din Rădăuţi”. Acesta împreună cu Societatea “Ştefan cel Mare” acţionează pentru înfiinţarea claselor paralele române.
Primul director al internatului din Rădăuţi a fost preot dr. Ipolit Tarnavschi.
|
1908-1909
| Are loc reforma care aduce o mai bună aşezare a cursurilor şi a examenului de bacalureat.
|
1910
| Deschiderea claselor româneşti şi anunţarea concursului pentru ocuparea a două catedre cu profesori titulari români.
|
1911
| Profesorul Leonida Bodnărescul pune bazele bibliotecilor pentru profesorii şi elevii liceului. Se înfiinţează capela şcolară.
|
1913-1914
| Deschiderea clasei a V-a româneşti şi transformarea, în aprilie 1914, a claselor româneşti în “Secţia Româno-Germană a Liceului de Stat în Rădăuţi”.
|
1914
| Ocuparea oraşului Rădăuţi de către armata rusă în timpul războiului mondial (1914-1918) şi folosirea clădirii liceului în scopuri militare de către ocupanţi.
|
Februarie 1915
| Revenirea armatei austriece şi redeschiderea cursurilor şcolare la 8 aprilie, care au durat până la 31 august.
|
Iunie 1916
| Reocuparea oraşului Rădăuţi de armatele ruseşti.
|
August 1917
| Armata austriacă reintră în Rădăuţi.
|
Mai 1918
| Se redeschid cursurile şcolare.
|
Septembrie 1918
| Primul examen de bacalaureat în limba română, avându-l ca preşedinte pe C. Mandicevschi.
|
27 octombrie 1918
| Adunarea Naţională Constituantă de la Cernăuţi hotărăşte “Unirea Bucovinei integrale cu celelalte ţări româneşti într-un stat naţional independent”.
|
28 noiembrie 1918
| Congresul General al Bucovinei hotărăşte “unirea Bucovinei pe vecie” cu România.
|
16 iunie 1919
| Secţia română se declară independentă şi poartă numele de “Liceul Eudoxiu Hurmuzachi” (a existat şi propunerea de a se numi “Bogdan Vodă”); clasele româneşti devin clasele principale, iar cele germane paralele, cu conducere pedagogică şi administrativă unică.
|
25 martie 1923
| Înfiinţarea primului Comitet Şcolar care sprijinea copiii săraci români să urmeze cursurile liceului.
|
24 ianuarie 1924
| Apare revista şcolară “Muguri” iniţiată şi condusă de elevul - poet Mihai Horodnic.
|
1924-1925
| În şcolile din Bucovina se introduce programa liceelor din Regatul României.
|
1928
| Prin legea învăţământului se renunţă la secţiile liceului înfiinţate în 1898 şi sunt introduse secţiile reală şi modernă, cu durata studiilor de 8 ani.
|
Iunie 1941
Mai 1945
| Participarea României la a doua conflagraţie mondială cu grave consecinţe şi pentru liceul nostru, evacuarea liceului în comuna Luna, judeţul Turda.
|
1944-1958
| Ocupaţia militară sovietică în România.
|
1948
| Reforma învăţământului după modelul sovietic. Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” devine Şcoală Medie Nr. 1, cu 11 clase. Această formă de organizare se menţine până în anul şcolar 1953.
|
1953-1957
| Liceul funcţionează ca Şcoală Medie de 10 ani.
|
1957-1965
| Durata de studiu în Şcoala Medie revine la 11 ani.
|
1965
| Durata studiilor se prelungeşte la 12 ani.
|
1972
| Sărbătorirea centenarului liceului - după mai multe amânări - şi revenirea, în mod oficial, la vechea denumire de Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi”.
|
1976
| Instituţia noastră şcolară se transformă în Liceul Industrial “Eudoxiu Hurmuzachi”, aflat în subordinea Ministerului Educaţiei şi Învăţământului şi a Ministerului Construcţiilor de Maşini şi, apoi, a Ministerului Industriei de Maşini, Unelte şi Electrotehnicii.
|
1984
| Se hotărăşte generalizarea învăţământului de 12 ani.
|
22 decembrie 1989
| Revoluţia din decembrie 1989. În anul şcolar 1990/1991, Liceul “Eudoxiu Hurmuzachi” redevine liceu teoretic.
|
25-26 octombrie 1997
| Liceul Teoretic “Eudoxiu Hrumuzachi” a sărbătorit 125 de ani de la înfiinţare.
|
